Salina Turda demnă de filme SF

Prima atestare documentara a extragerii sarii in Turda dateaza din anul 1271. In trecut exploatarea era organizata in asa numitele Camari de Sare care erau de doua tipuri: unele care faceau exploatare, depozitare si transport pana la apa iar altele efectuau transportul pe apa si vanzarea sarii. Ulterior in anul 1786 exploatarea si valorificarea sarii devin monopol de stat dar incep sa apara unele probleme privind transportul sarii pe drumul abrupt ce cobora de la salina. Pentru rezolvarea acestei situatii se construieste incepand cu 1853 galeria Franz Josef si sunt modernizate minele Terezia si Rudolf.


Depozitul de sare apartine sedimentarului transilvan ce se afla pe toata rama vestica a Depresiunii Transilvaniei, dar care apare aproape de suprafata doar in zonele anticlinale. Zacamantul de la Turda este situat in nord-estul orasului fiind intins sub forma unei perne alungite pe o suprafata de 45 kmp si are o adancime de 1200 m. Continutul de NaCl se situeaza in jurul valorii de 99% iar intregul zacamant este estimat la aproape 39000 milioane tone. La suprafata zacamantului sarea este pura, cristalizata cu granule mari iar mai jos are unele intercalatii de sisturi argiloase si nisip fin alaturi de pietris.

In perioada ianuarie 2008 - ianuarie 2010 a avut loc un proces de modernizare a Salinei Turda. In urma acestuia a fost creata o infatisare noua si o functionalitate extinsa a Salinei Turda. In Mina Rudolf exista un amfiteatru cu peste 100 de locuri cu scaune incalzite, teren de sport, bowling, minigolf dar si o gondola imensa. S-a montat si un ascensor (lift) pentru persoanele care se deplaseaza mai greu. In Mina Terezia s-a construit un debarcader pe lac cu barci care permit plimbarea turistilor pe lacul salin. Per ansamblu infatisarea Salinei s-a schimbat radical in bine dupa investitia de aproape sase milioane de Euro. Deschiderea oficiala a Salinei Turda dupa renovare s-a facut in data de 22 ianuarie 2010.

Mina Rudolf are o forma de sala trapezoidala numita in termeni tehnici abataj in talpa. Aceasta a fost inceputa in anul 1867 si are o latime de circa 50 m, o lungime a vetrei (talpa abatajului) de 80 m iar adancimea este de 40 de m. Scarile coboara de a lungul a 13 etaje fiecare avand marcat anul in care a fost sapat. Datorita infiltratiilor pe peretele nordic s-au format stalactite de sare cu o viteza de crestere de 2 cm/an. Ca urmare a lucrarilor din ultimii ani Mina Rudolf a fost dotata cu o serie de elemente noi care sunt destinate turistilor: sala de concerte, teren de sport, gondola, minigolf, bowling. A fost montat si un lift pentru a usura accesul in mina.

Mina Ghizela a fost deschisa in 1857 si urma sa fie o mina similara minei Rudolf insa s-au executat doar lucrarile pregatitoare, lucrarea fiind abandonata. In 1992 la deschiderea minei pentru tratament a fost extinsa sala octogonala.

Mina Terezia este o mina de tip clopot cu o adancime de 90 m in a carei vatra s-a format un lac subteran cu adancimea de 5-8 metri si un diametru in jur de 70 m. Mina a fost exploatata inca din 1690. Aici se afla celebra cascada de sare pe peretele nordic al minei, cascada ce s-a format prin depunerea sarii din solutia salina ce se prelingea din galeriile romane. Recent s-a amenajat un debarcader cu barci pe lacul subteran din Mina Terezia si o zona de promenada deosebita prin arhitectura elementelor ce o compun.

Galeria Franz Josef. Pentru a facilita si mai mult exploatarea sarii intre 1853 si 1870 este construita o galerie orizontala pentru transportul sarii la suprafata. Aceasta galerie avea initial 780 m insa a fost prelungita astfel incat acum are 917 m. 

sursa text:"primturda.ro"
sursa foto:"vacacupedale.blogspot.com"