Incursiune pe tărâmul zeilor, Ziua IV WRC Greece

Nu ştiu alţii cum sunt dar eu când îmi aduc aminte de WRC mă simt zombie nu am mai dormit mai mult de 6 ore pe noapte de câteva zile bune în febra alergării pe drumurile de legatură dintre probe, văd un ritm alert de mă doare părul...noroc că nu am mult şi atunci nu mă doare tare...Îmi tot zornăie acordurile greceşti în minte de parcă ţara asta a lor e o ţară de manelişti, deşi cred că noi am fost cei care am copiat cu neruşinare ritmurile de mandolină care ne liniştesc după ultima zi de încordare maximă în care am reuşit să vedem 3 treceri ale "eroilor" acestei competiţii. 99% din greci "rup" engleză, este imposibil să te rătăceşti deşi indicatoarele te fac să te uiţi ca în fântână, iar dacă te-ai rătăcit şi opreşti un meltean pe scuter va şti să te ghideze...

Ogier le-a dat ruşine lui Loeb şi lui Hirvonen, sunt puţin abătut pentru că aş fi vrut ca Ford să repete rezultatele bune din Grecia, dar n-a fost să fie, mă linişteşte în schimb faptul că Ogier a câştigat 3 raliuri şi este la egalitate cu Loeb, în timp ce Hirvonen şi-a atribuit doar raliul Suediei. Poate că Ogier o să-i sufle la mustaţă supremaţia lui Loeb, doar aşa de diversificare şi de înteţire a luptei pentru primul loc.

Ştiţi cu siguranţă afirmaţia: - "extratereştrii Barcelonei", ei oamenii ăştia 3 cu încă vreo 2-3 reprezintă "extratereştrii WRC" oamenii ăştia nu ating pământul, zboară pur şi simplu, ţi se face pielea de găină numai când le auzi motoarele turate la maxim, iar când se apropie şi trec pe lângă tine lumea e în delir. Avem de învăţat tone de lucruri de la astfel de evenimente sportive, organizări exemplare, oameni de ordine care fac ordine cu adevărat şi nu dudui care mână una-ntr-una nu staţi bine, sunteţi expuşi...păi băi nene, când a trecut Hirvonen cu 180km/h şi toată gospodărimea era la marginea drumului cum ar fi făcut gospodina de la campionatuul nostru necăjit. Cum ar fi reacţionat mamaia aia căreia nu îi mai tăcea gura la Teliu când toţi atârnau steaguri deasupra drumului sau când se aplecau parcă să atingă maşinile idolilor lor, vă spun eu murea de draci că nu o ascultă nimeni...

WRC e altceva, este peste puterea unora de înţelegere cu privire la sporturile cu motor, vă spun acum un secret, în afară de primii 10-15 "alergători" restul semănau cu băieţii de bani gata ai raliului mioritic care se dau for fun şi cărora le poţi face 30 de cadre pe trecere. Nu sunt un expert dar din vizitele mele fotografice pe la astfel de evenimente se vede cu ochiul liber cine are şi cine nu are ce căuta la aceste competiţii, dar atâta timp cât nu le dau eu bani să se dea...

Am mai ajuns la o concluzie cu ocazia acestui raliu, ne rezumăm la a hulii pe unu' şi pe altul, dar nu ne gândim ce se întâmplă în backstage, mă uitam la ce lupte contra cronometru duc oamenii, care repară şi pregătesc pentru următoarea etapă bolizii, se învârt nişte bani în competiţiile de acest gen de nu îţi vine să crezi. 

În fine, nu vă mai reţin cu prostiile mele, va las în continuare să vedeţi ce s-a întâmplat în ultima zi de raliu, cu precizarea că voi reveni cu imagini şi de la ziua a III-a.